Abilitatea cognitivă și aptitudinea profesională răspund la întrebări diferite. IQ prezice cât de bine va performa cineva într-un rol, și o prezice cu atât mai puternic cu cât rolul devine mai complex. Potrivirea intereselor, ceea ce măsoară inventarele de aptitudini și de carieră, prezice satisfacția și dacă cineva va rămâne. Niciuna nu o înlocuiește pe cealaltă, iar folosirea unui scor IQ pentru a alege o carieră este o eroare de categorie care produce oameni capabili și nefericiți.
Ce prezice abilitatea cognitivă la locul de muncă
Abilitatea cognitivă generală se numără printre cei mai buni predictori individuali ai performanței la locul de muncă în cercetarea de selecție, iar relația se întărește odată cu complexitatea muncii. Pentru munca de rutină, corelația este modestă. Pentru rolurile care implică probleme noi și învățare continuă este mult mai mare, pentru că ceea ce se măsoară este viteza de a dobândi și aplica informații noi.
Prezice performanța în instruire chiar mai puternic decât prezice performanța la locul de muncă, ceea ce se potrivește. Instruirea este aproape de cazul pur al învățării unui material nefamiliar sub presiunea timpului.
Mărimea acestor corelații a fost revizuită în scădere recent, pe măsură ce cercetătorii au reexaminat corecțiile statistice aplicate în decenii de studii. Abilitatea cognitivă rămâne un predictor real și mai mic decât susținea consensul anterior.
Ce prezice potrivirea intereselor
Modelul RIASEC al lui Holland clasifică atât oamenii, cât și mediile de lucru în șase tipuri: Realist, Investigativ, Artistic, Social, Antreprenorial și Convențional. Afirmația este că satisfacția și perseverența se îmbunătățesc atunci când profilul unei persoane se potrivește cu mediul său.
| Tip | Orientare | Medii tipice |
|---|---|---|
| Realist | Construire, reparare, muncă fizică și mecanică | Meserii, inginerie, agricultură |
| Investigativ | Analiză, cercetare, rezolvare de probleme abstracte | Știință, medicină, muncă cu date |
| Artistic | Creație, exprimare, muncă fără structură fixă | Design, scris, performanță artistică |
| Social | Predare, ajutorare, dezvoltarea oamenilor | Educație, sănătate, consiliere |
| Antreprenorial | Convingere, conducere, asumarea riscurilor comerciale | Vânzări, management, fondare de afaceri |
| Convențional | Organizare, ordonare, lucrul cu sisteme definite | Contabilitate, administrație, logistică |
Potrivirea intereselor prezice rezonabil de bine satisfacția și rămânerea și prezice slab performanța. Aceasta este întreaga distincție într-o frază: potrivirea îți spune dacă cineva va rămâne, abilitatea îți spune cât de bine se va descurca cât timp e acolo.
De ce contează distincția când alegi
Eșecul comun este optimizarea pentru variabila greșită. Cineva cu abilitate cognitivă ridicată poate performa adecvat într-un rol care îl plictisește, iar o performanță adecvată într-un rol prost potrivit este un mod lent și neplăcut de a-ți petrece un deceniu. Abilitatea menține ușa deschisă; nu îți spune ce ușă vrei.
Eșecul invers este de asemenea real. Alegerea pur pe bază de interes fără a lua în calcul dacă poți face munca respectivă duce la o subperformanță persistentă într-un domeniu pe care îl iubești, ceea ce erodează plăcerea care a motivat alegerea.
Lectura practică este să folosești abilitatea pentru a identifica ce este fezabil și interesul pentru a alege dintre opțiunile fezabile. Niciuna dintre măsuri nu clasifică carierele după valoare, iar ambele descriu tendințe cu variație individuală largă.
Predictorii care le întrec pe amândouă
Două lucruri prezic rezultatele profesionale mai bine decât se așteaptă majoritatea oamenilor, și niciunul nu este măsurat de un test IQ sau un inventar de interese.
Conștiinciozitatea prezice performanța la locul de muncă în aproape fiecare profesie studiată și este singura trăsătură Big Five care face asta. În multe analize adaugă putere predictivă peste abilitatea cognitivă, ceea ce înseamnă că doi oameni cu abilitate similară diferă substanțial în rezultat pe baza ei.
Interviurile structurate și testele de probă a muncii depășesc aproape orice altceva ca instrumente de selecție, pentru că a urmări pe cineva făcând o versiune a muncii reale poartă o informație pe care nicio măsură indirectă nu o surprinde.
Circumstanțele cântăresc mai mult decât ambele. Domeniul, geografia, momentul și accesul la rețea explică părți mari din varianța veniturilor, și nimic din asta nu este o proprietate a individului măsurat.
Cum să folosești rezultatele testelor fără a le supraevalua
Tratează un scor cognitiv ca informație despre tipul de complexitate pe care îl gestionezi confortabil, nu ca un plafon și nu ca o clasificare. Intervalele de încredere pentru aceste măsuri sunt suficient de largi încât diferențele mici dintre oameni contează foarte puțin.
Tratează un profil de interese ca o ipoteză de verificat cu experiența, nu ca un răspuns. Cea mai fiabilă dovadă privind dacă o muncă ți se potrivește este să fi făcut ceva adiacent ei, motiv pentru care stagiile și proiectele conexe orientează alegerea carierei mai bine decât orice inventar.
Ia-le pe amândouă ca informații pentru o decizie, nu ca decizia în sine. Testul nostru de carieră măsoară cunoașterea acestor modele, nu te profilează, ceea ce e util de știut înainte de a citi orice evaluare pe care ți-o pune cineva în mână.
Alte întrebări frecvente
Un IQ ridicat înseamnă un salariu mai mare?
În medie și slab, relația trecând mai ales prin educație și ocupație decât direct. În cadrul aceluiași loc de muncă, diferențele de abilitate cognitivă explică puțin din variația salariului, iar domeniul și locația explică mult mai mult.
Merită să dai teste de aptitudini profesionale?
Ca mod structurat de a observa tipare în ceea ce te atrage, da. Ca sursă a unui răspuns definitiv, nu. Valoarea lor reală este generarea de opțiuni care merită investigate, nu identificarea unei singure cariere corecte.
Continuă să citești
- Cele Cinci Mari Trăsături de Personalitate ExplicateCe prezice fiecare dintre cele cinci trăsături, și de ce a învins MBTI.
- Ce Este Educația Financiară?Cele patru concepte care o definesc, și ce costă diferența.
- Semne de Inteligență Ridicată (Și Miturile)Ce susține cercetarea, și semnele populare care eșuează.